Noua Directivă de taxare a produselor din tutun, prin care Comisia Europeană ar propune dublarea accizei la ţigarete, poate să afecteze nu doar industria de profil, ci şi statele-membre din centrul şi estul Europei, a transmis, joi, într-o conferinţă de specialitate, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova şi Bulgaria.
referitoare la Schengen. Rutele folosite pentru contrabanda cu ţigarete pot fi utilizate şi pentru traficul ilegal cu migranţi sau arme. De asemenea, în actuala situaţie economică, avem nevoie de venituri bugetare solide. Industria tutunului a contribuit la buget în 2021 cu circa 20 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 12% din PNRR, dar pentru care statul nu trebuie să depună planuri sau să îndeplinească jaloane şi condiţii. Suma e în creştere cu 13% faţă de anul precedent şi se poate majora în continuare, în condiţii normale necesare oricărui sector economic, şi anume predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă”, a spus Gilda Lazăr.
Potrivit JTI, în România, acciza la ţigarete ar trebui să se majoreze cu circa 50%, brusc şi fără o perioadă de derogare, deşi România a mai trecut printr-o experienţă similară în 2009, când autorităţile au mărit acciza excesiv şi neplanificat, cu 50%, iar rezultatul a fost că, în 2010, piaţa neagră a ajuns la un nivel record de 36,2%. Tot atunci, s-au înregistrat pierderi bugetare de un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT.
După aderare, România şi Bulgaria au beneficiat de trei ani de derogare pentru alinierea la nivelul minim al accizei (64 euro/mia de ţigarete), iar în 2011, când s-a schimbat Directiva, opt noi state-membre au beneficiat de încă o derogare de trei ani pentru a atinge 90 euro/la mia de ţigarete.
Începând din 2020, România este al doilea producător european de ţigarete, după Polonia, şi la egalitate cu Germania.
Datele INS arată că, în 2021, totalul exporturilor de ţigarete şi produse din tutun a fost de peste 1,34 miliarde de euro, contribuţia pozitivă a tutunului la balanţa de plăţi fiind de circa un miliard de euro.
