Paștele este una dintre cele mai vechi și mai importante sărbători pentru creștini, pentru că ea le-a adus speranța mântuirii și a vieții veșnice prin sacrificiul Lui Iisus Hristos. Iar Învierea, așa cum a spus de multe ori Părintele Arsenie Boca, reprezintă singura minune
care se arată tuturor… credincioși și necredincioși! Toată lumea știe că Sărbătoarea Pascală este singura a cărei dată este variabilă,
iar în 2021, creștinii ortodocși nu vor sărbători Învierea Domnului în aceeași zi cu cei catolici, așa cum s-a întâmplat în alți ani.
Când pică Paștele catolic și cel ortodox în 2021
Regula după care se calculează ziua exactă a Învierii Lui Iisus Hristos a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea în 325 e.n. De aceea, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an,
în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Și, potrivit specialiștilor, în 2021, creștinii ortodocși vor prăznui Sărbătoarea Pascală pe 2 mai.
În timp ce ortodocșii celebrează Paștele între 21 martie şi 8 mai, catolicii şi evreii au date diferite. Explicația oferită de părintele Ionuţ Aştefănoae este următoarea: “Evreii serbează Paştele tradiţional
(Mielul pascal, trecerea prin Marea Roşie) deşi încă din secolul IV au renunţat la 14 Nisan ca dată a Paştelui pentru a nu coincide cu al creştinilor şi cu Învierea lui Hristos. Celelate confesiuni creştine în serbează la o altă dată din motive de calcul”, relatează jurnaliștii de la adevarul.ro. În 2021, creștinii catolici vor sărbători Învierea Domnului pe 4 aprilie.
Ultima dată când catolicii și ortodocșii au sărbătorit Învierea Domnului împreună a fost în 2017; mai exact pe 16 aprilie.
Obiceiuri și superstiții pentru Paștele ortodox
În funcție de zonele României, există numeroase obiceiuri și tradiții de Paște, dar și în Săptămâna Luminată.
– în Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe faţă cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat.
– bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate “cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi ei le ciocnesc şi “dos cu dos”.
– în mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii.
– o altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
– în mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul.
– în multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică şi o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoţilor. Dacă au făcut treabă bună şi au păzit-o, hoţii plătesc pentru ospăţ.
– la întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele. scrie cancan
