Cică jucau patru scheleți poker noaptea în cimitir. La un moment dat, de sus din deal, se aude o voce cântând.
– Ba, ia du-te și vezi ce-i! Zice scheletul cel bătrân către unu’ mai tinerel. Se întoarce ăsta după vreo 2 minute:
– Sefu’, este unul beat rangă.
– Păi du-te și sperie-l, ce tot ne deranjează?!
După vreo 5 minute:
– Sefu’, io m-am dus, am urlat la el, am țopăit, m-am strâmbat, da’ ăsta nimic.
– Păi nu așa mă, du-te, așeazăte lângă el și cere-i o țigară. Când îți dă țigara, cere-i și un foc. Asta o să-ți vadă fața. Așa se face.
Se duce scheletul, se așează lângă bețiv, îi cere o țigară, după care un foc.
Omul nostru aprinde bricheta și atunci îi vede fața. Rămâne așa pe gânduri câteva secunde, după care-i zice:
Măi băiete, dacă nu-ți face bine, de ce nu te lași?
Vine Ion acasă de la oraş şi zice către Maria, hotărât:
– Marie, stinge lumina, trage perdelele şi în pat iute.
– Mă Ioane, da mai am de lucru.
– Dac-am zis, am zis!
Vede Maria că n-are încotro, se conformeaza. Se pune şi Ion în pat, trage plapuma peste ei şi zice:
– No, acum Marie, să-ţi arăt ce ceas cu fosfor mi-am cumpărat.
