Arhiepiscopul Pimen al Sucevei si Radautilor a decedat miercuri, 20 mai 2020, in jurul orei 0:50 la Institutul „Matei Bals” din Capitala, in urma unui al doilea atac de cord.
Din cauza infectarii cu noul virus, Arhiepiscopul a fost transportat de la Suceava la Bucuresti cu un elicopter SMURD pe data de 20 aprilie. Din cauza complicatiilor pulmonare aparute, ierarhul in varsta de 90 de ani fost intubat.
Adrian Streinu Cercel, a vorbit despre starea ierarhului, marti seara.
„Beneficiaza de confidentialitate maxima si tot ceea ce pot sa va spun este ca este stationar. Eforturile noastre sunt maximale”
IPS Pimen, biografie
Pimen Zainea s-a nascut la data de 25 august 1929, in satul Herasti, comuna Grebanu (judetul Buzau), primind la botez numele de Vasile Zainea. Si-a efectuat studiile medii la Liceul din Ramnicu Sarat si la Seminarul monahal din Manastirea Neamt (1948-1951). Urmeaza apoi studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1953-1957), iar mai tarziu studii de specializare la Universitatea din Köln (1976-1977). De asemenea, intre anii 1953-1957 a facut studii la Institutul de Arte Plastice din Bucuresti, obtinand diploma de calificare in muzeografie.
Este uns in monahism la Manastirea Neamt la 10 martie 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) si apoi ieromonah (1957). Slujeste in calitate de Profesor la scolile monahale din Manastirile Neamt si Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Manastirea Neamt (1952-1953). Dupa absolvirea Facultatii, este numit egumen, apoi staret la Manastirea Putna (1957-1961). Indeplineste apoi ascultari in mai multe manastiri din zona Neamtului: preot-duhovnic la Manastirea Varatec (1961-1962), preot la Schitul Durau (1962-1964), muzeograf la Manastirea Putna (1964-1974). Este ridicat la rangul de protosinghel (1966) si apoi la cel de arhimandrit (1975).
In perioada 1974-1978, este numit ca staret la Manastirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”. IPS Pimen a indeplinit cateva misiuni peste hotare: in cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Romane din Statele Unite si Canada (1977), la Reprezentanta Patriarhiei Romane din Ierusalim (1978-1979), membru in cateva delegatii sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi devine exarh al manastirilor din Arhiepiscopia Iasilor (1979-1982).
La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de catre Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, cu titlul “Suceveanul”. Este hirotonit intru arhiereu, cu prilejul hramului Manastirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, la 24 iunie 1982 de catre IPS Mitropolit Teoctist Arapasu al Moldovei si Sucevei, impreuna cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului si Husilor si cu PS Roman Ialomiteanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor. La savarsirea hirotoniei au participat si Patriarhul Iustin Moisescu al Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Diodor al Ierusalimului aflat pe atunci in vizita in Romania, precum si foarte multi ierarhi din Sinodul Patriarhiei Ierusalimului si din Biserica Ortodoxa Romana.
Apoi, la data de 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991.
A publicat o serie de articole, recenzii si cronici in revistele “Mitropolia Moldovei si Sucevei” de la Iasi si “Candela” de la Suceava. Printre articolele publicate de catre IPS Pimen mentionam urmatoarele: „Icoana Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos si semnificatia ei teologica redata in frescele din nordul Moldovei” (1981);
„Insemnatatea teologica a Icoanei Botezului Domnului, dupa texte liturgice” (1982); „Cuvantul si icoana” (1984); „Intampinarea Domnului in iconografia bisericilor din nordul Moldovei” (1984); „Autonomie si autocefalie in picturile bisericilor din Moldova” (1985); „Icoana Invierii” (1986); „Icoana Schimbarii la Fata” (1986); „Pastori si propovaduitori ai dreptei credinte. Sfintii Trei Ierarhi” (1987); „Invatatura ortodoxa despre icoana” (1987); „Dobandirea, pastrarea si desavarsirea mantuirii noastre” (1988); „Sfintii Apostoli Petru si Pavel in iconografia ortodoxa” (1988) etc.