Superstiții și tradiții de Bobotează: Ce trebuie să faci de astăzi până la sfârșitul sărbătorii

Incepe o perioadă plină de tradiții și obiceiuri în cultura românească, care se desfășoară până la Bobotează. Această serie de superstiții și ritualuri au rolul de a atrage norocul și binecuvântările pentru întregul an care urmează. Avem ocazia să descoperim și să redescoperim aceste tradiții uitate, care aduc farmec și autenticitate în viața noastră.

Una dintre cele mai interesante și mai puțin cunoscute tradiții este „umblatul cu crucea”, care se desfășoară în perioada 2-5 ianuarie. Un preot poartă o găletușă cu apă sfințită și busuioc și vizitează casele oamenilor, purtând cu el Iordanul. După ce preotul pleacă, copiii înconjoră gospodăria cu o lumânare aprinsă, simbolizând ocrotirea familiei de necazuri în anul care vine. Această lumânare trebuie păstrată în casă și reaprinsă în caz de pericole mari.
Un alt obicei specific acestei perioade este colindatul în Ajunul Bobotezei, care are loc pe 5 ianuarie. În unele zone ale țării, copiii colindă purtând clopoței, tălăngi, vâsc, brad și busuioc la căciuli. Se spune că în această zi cerurile sunt deschise, iar colindătorii aduc binecuvântări și prosperitate în casele pe care le vizitează.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștinii ortodocși și catolici. În această zi, fetele au o tradiție specială: se duc la râu înainte de ivirea zorilor, se bagă în apă și pun apa în cap de nouă ori, recitând un descântec. Acest ritual are ca scop atragerea iubirii și respectului din partea tinerilor și a înaintașilor. Se spune că în noaptea de Bobotează, fetele își visează viitorul partener de viață.

Un moment important în ziua de Bobotează este sfințirea apei, care se face de către preot. Acesta aruncă o cruce într-un lac sau râu, iar bărbații se aruncă în apă pentru a o aduce înapoi. Cel care reușește să aducă crucea primul primește binecuvântarea preotului. După slujba de sfințire a apei, oamenii iau apă sfințită în vasele de lemn sau sticlă pe care le-au adus cu ei.

În unele regiuni, precum Bucovina, se practică un obicei numit „Ardeasca”. Acesta constă în purificarea aerului prin focuri și fumegății. Tinerii aprind focuri și sărbătoresc în jurul lor, cântând și dansând. Se spune că sărirea peste foc aduce purificare și protecție împotriva relelor. De asemenea, cărbunii aprinși sunt folosiți pentru a afuma pomii din livadă, în scop fertilizator.

Boboteaza se întinde pe trei zile, iar în Bucovina există sate în care se practică colindatul reciproc între vecini, prieteni și rude. Tinerii se maschează în babe și moșnegi și colindă mai ales la casele unde se găsesc fete de măritat. Acest obicei are rădăcini în cultul moșilor și strămoșilor și are rolul de a aduce fertilitate și rodnicie în comunitate.

Această perioadă plină de tradiții și obiceiuri ne aduce mai aproape de valorile și rădăcinile noastre culturale. Respectarea acestor ritualuri ne conectează la trecutul nostru și ne aduce noroc și binecuvântări pentru tot anul. Așadar, să ne bucurăm de aceste tradiții și să le transmitem mai departe, pentru a păstra vie și autentică cultura românească.