De ce atât de mulţi oameni cred în teoriile conspiraţiei referitoare la COVID-19? Cum explică psihologii fenomenul

România este pe o pantă ascendentă în ceea ce privește evoluția pandemiei de coronavirus. A fost depășit pragul psihologic de 1000 de infectări pe zi, iar specialiștii se așteaptă în continuare la o creștere a numărului de cazuri.

Între timp, autoritățile fac apeluri populației să respecte distanțarea socială și regulile care împiedică răspândirea virusului și totodată se plâng de faptul că foarte puțini oameni sunt responsabili și chiar se conformează.

Internetul este în această perioadă un tărâm foarte fertil pentru teoriile conspirației care pun la îndoială existența noului coronavirus, iar aceste teorii câștigă din ce în ce mai mulți adepți, care uneori ajung să se întâlnească și în viața reală la proteste împotriva deciziilor luate de autorități.

De ce se încred atât de mulți oameni în teoriile conspirației referitoare la COVID-19? Explicațiile psihoterapeutului Iuliana Spânu

Am luat legătura cu psihoterapeutul Iuliana Spânu, care ne-a explicat pe larg care este motivul pentru care o bună parte a populației ignoră regulile de distanțare socială impuse de autorități și se comportă ca și cum suntem într-o perioadă normală:

“Intuiam o astfel de situație mai ales că o parte dintre persoane nu au dat crezare acestui virus. Mai mult, din punct de vedere psihic, starea de urgență a fost o provocare pentru mulți, iar oamenii s-au resetat într-un mod sau altul, atât cognitiv, cât și comportamental. Vor schimbări în viața lor, adoptă un alt stil de gândire și sunt dispuși să exercite acțiuni pe care în trecut nu le vedeau aplicabile.

Referindu-ne la motivele pentru care ne supunem unui număr mare de infectați, am sesizat o varietate care să ne pună pe gânduri și o să menționez câteva. Sunt oameni care nu s-au infectat și consideră că au scăpat de pericol și atunci merg ca și până acum.
“Întotdeauna vor exista tabere pro și contra, ceea ce este în regulă. Dar, nu putem neglija efortul cadrelor medicale și al autorităților implicate”

Să nu omitem că nimic nu este sigur și această senzație de control ne oferă imaginea unei false siguranțe. Mai mult decât atât, probabilitatea infectării este mai mare acum decât în trecut pentru că nu mai suntem în stare de urgență și umblăm liberi pe stradă.

Să aducem în discuție și empatia. Ea este cea care umanizează și ne face să avem grijă de aproapele nostru. Întotdeauna vor exista tabere pro și contra, ceea ce este în regulă. Dar, nu putem neglija efortul cadrelor medicale și al autorităților implicate sau teama firească a oamenilor care prezintă comorbidități și care încearcă să evite contactul social.

Pentru cei vârstânici, pentru cei vulnerabili putem să facem un minimum de efort, pur și simplu din empatie. Putem să le creăm un confort, chiar dacă există îndoială pentru unii privind existența virusului. Dacă ne pasă de oameni, facem ceva pentru ei.

“Cei care nu respectă distanțarea socială merg pe principiul: «Dacă nu mi s-a întâmplat, mă fac că nu văd»”

Cei care nu respectă distanțarea socială merg pe principiul: “dacă nu mi s-a întâmplat, mă fac că nu văd”. Acești oameni fac parte din acele grupuri care apelează la teoriile conspirației și care nu dau crezare efectelor secundare ale infectării.
Sunt oameni care, mai degrabă ar crede o teorie de acest gen, au control asupra ei, decât să se pună față în față cu frica de moarte.

Bineînțeles, și lipsa contactului social din perioada stării de urgență poate să își aducă aportul pentru că suntem persoane dependente de comunitate, de contact direct cu omul, avem nevoie de o legătură cu oamenii de lângă noi.

Totodată, ce au spus: “până se anunță o nouă criză, hai să ieșim să ne facem viața și mai vedem ce va fi după”. Pe principiul “și mâine este o zi”. Este un amestec: este și frica de moarte hai să răzbim contra ei, este și libertatea că este vară, vacanță, iar din toamnă vine frigul și poate al doilea val. Dar, cu cât prelungim mai mult libertatea asta, cu atât prelungim și pandemia“, a spus Iuliana Spânu.

“Să nu uităm de teoriile conspirației și fake news-urile care circulă pe internet. Oamenii sunt îndemnați, în prima etapă, de instinctul de supraviețuire”

Psihoterapeutul a vorbit și despre motivele pentru care mulți dintre oameni aleg să îmbrățișeze teoriile conspirației în loc să respecte recomandările autorităților. Mai mult, aceste persoane chiar contestă metodele autorităților, un refren des întâlnit fiind acela că virusul nu există:
“Să nu uităm de teoriile conspirației și fake news-urile care circulă pe internet. Oamenii sunt îndemnați, în prima etapă, de instinctul de supraviețuire. E firesc să apeleze mai degrabă la astfel de teorii și să le dea crezare pentru că le oferă alienarea de care au nevoie. Aici mă refer la controlul pe care l-am menționat, controlul asupra situației prezente.

La început, virusul a fost o necunoscută în viețile noastre și nu ai cum să controlezi ceva ce nu îți oferă o vizibilitate clară. Acum, lucrurile stau diferit și nu mai putem nega realitatea doar pentru că este mai ușor de digerat. Este un mecanism de apărare care, în lupta cu frica, poate fi adoptat de mai multe persoane, dar nu este funcțional.
Durata pandemiei este direct proporțională cu efortul comun pe care noi, ca și comunitate, îl exercităm.

Poate nu este nevoie de o nouă stare de urgență ci de educație civică, respect reciproc și un sentiment de iubire umană. Nu este un efort atât de mare.
“Dacă ne bazăm pe ideea să ieșim acum că mai târziu cine știe ce va fi, cu siguranță riscăm să prelungim scenariul”

Igienizarea mâinilor nici nu ar trebui să fie o condiție sau o cerință, din contră. Este de preferat să fi fost un reflex, o normalitate asimilată de noi toți. Nu aș vrea să cred că suntem pe principiul “până nu ajunge cuțitul la os, nu ne învățăm minte”. Putem evita anumite constrângeri de libertate prin bun simț și o conștiință temperată care să fie în acord cu aceste artificii de prevenție.

Dacă ne bazăm pe ideea să ieșim acum că mai târziu cine știe ce va fi, cu siguranță riscăm să prelungim scenariul în care ne aflăm și de care alte țări care au scăpat pentru că au pus pe primul loc prevenția”, a explicat psihoterapeutul.

Bilanțul infectărilor din România a ajuns 41.275 de cazuri, iar numărul celor depistați pozitiv a trecut de 1000 pe zi pe data de 22 iulie. Până acum, 2126 de oameni au murit din cauza infectării cu noul coronavirus.